Zilele astea am fost destul de ocupata cu recrutarea de personal. Pentru un post nu foarte solicitant, avem nevoie de o persoana care sa stea la un punct de informare si care sa relationeze cu eventualii consumatori. Cerintele sunt minime: ceva cunostinte de conta primara, atitudine placuta, capacitatea de a raspunde la niste intrebari venite de la clienti, putina engleza…si cam atat.
Primul lucru de care toata lumea care depune un CV ar trebui sa tina cont este adresa de e-mail. Sunt multe, multe, multe posibilitati de a-ti crea o adresa de e-mail speciala pentru aplicarile online la job-uri. De exemplu, ion.popescu@gmail.com. Ca daca vad eu, ca angajator, pe Cv-ul tau o adresa de genul sweet_pussy_loredana@sunttampita.info, iti resping aplicatia din start.
Urmatorul lucru pe care trebuie sa-l faci este sa citesti cu atentie continutul anuntului. Adica, daca ai terminat facultatea de agronomie si imi spui ca obiectivul urmarit este sa ajungi meneger la o mare ferma de flori, iar iti resping aplicatia, pentru ca asta inseamna ca ma poti lasa balta cand mi-e lumea mai draga, pentru a-ti urmari visul. Ceea ce nu-i rau, dar potriveste cumva ca fraza aia de la obiectiv sa se muleze pe cerintele angajatorului.
Existenta intrebarilor gen “mini-interviu” de la sfarsitul CV-ului nu e obligatorie. Daca nu esti sigura ca poti avea o atitudine profesionala cand raspunzi la ele (in scris), mai bine renunti de tot si astepti sa fii intrebata la interviu, daca angajatorul considera necesar. Pentru ca poti fi descalificata din start daca raspunsul la intrebarea “Unde te vezi peste 5 ani” e ceva de genul: “Undeva sus”, “In varf”, “In Timisoara” sau “Managerul unei firme”. Aceste raspunsuri atrag un zambet si taiatul de pe lista posibililor candidati.
Cand ajungi la interviu, te asiguri ca telefonul tau e inchis inainte sa te intalnesti cu angajatorul. In nici un caz nu iti aduci aminte cand te pui pe scaun ca n-ai inchis telefonul si te apuci atunci sa faci manevra asta. Daca angajatorul e dragut si asteapta cuminte sa-ti termini tu treaba, asta nu inseamna ca poti sa raspunzi cu “mmmm?” la prima intrebare, pe care n-ai inteles-o tocmai pentru ca erai ocupata sa butonezi telefonul.
La rugamintea celui care doreste sa afle mai multe despre ceea ce ai facut tu la slujbele anterioare, incearca sa fii concreta si la obiect. Raspunsurile de genul “aaaa, pai nu foarte mare lucru”, “munca de birou” sau “munca de teren” (si gunoierii au munca de teren), nu te avantajeaza deloc.
Daca esti intrebat de ce ai renuntat la slujba anterioara (sau de ce vrei sa renunti la postul pe care esti inca angajata), in nici un caz nu arunca acuzatii gratuite. Pe nimeni nu intereseaza frustrarile tale nerezolvate de la fostul/actualul loc de munca. Poti folosi expresii de genul “simt ca nu mi se mai potriveste”, “doresc sa evoluez si postul actual nu imi ofera posibilitatea asta”. Fiecare posibil angajator priveste in perspectiva si se vede inclusiv in situatia de a fi fostul tau angajator si nimanui nu-i place sa lucreze cu un om care vorbeste urat despre oamenii pe care ii lasa in urma.
Chiar daca toti prietenii tai ti-au zis ca e bine, totusi nu e de dorit sa minti in CV. Daca spui ca stii sa citesti/scrii/vorbesti in engleza, ar fi de dorit sa se si intample asta. Pentru ca un mini test e intotdeauna la indemana si daca nu minti te salvezi din penibilul unei situatii in care cel cu care ai interviul iti adreseaza o intrebare in engleza, iar tu te uiti de parca ti-ar fi cazut tavanul in cap.
Cand pleci, intinzi mana si saluti. Iar daca ti se multumeste pentru prezenta, in nici un caz nu raspunzi “cu placere”. Pentru ca n-ai facut nici o favoare nimanui ca te-ai prezentat.
PS: sunt in pauza dintre prima si a doua sesiune de interviuri. M-au ucis fetele astea. Resuscitarea de urgenta e necesara, la fel si internarea intr-unul din saloanele de pe ATI. Cu perfuzie de B-uri si glucoza.
